• Echipa de fotbal "Înfrăţirea"
• Ansamblul folcloric "Vestitorii Aninoasei"
• Cercul de folclor "Muguri de Anin"
• Biblioteca comunală "Constantin Manolescu"
• Jurnal de Aninoasa
  

PREMII CULTURALE OBTINUTE DE COMUNA ANINOASA

• Medalia de Aur a Festivalului Internaţional de Folclor de la Nedelino, Bulgaria 2005;
• Premiul Special al Festivalului "Panorama Internaţională de Folclor", Sofia, Bulgaria 2005;
• Medalia de Aur a Festivalului "Bobul de Fasole", Raduil, Bulgaria 2005;
• Premiul III la Festivalul de umor sătesc "Gura Satului", Macea, judeţul Arad, 2005;
• Premiul de exelenţa acordat de Radio Antena Satelor- noiembrie 2004;
• Premiul pentru cel mai bun website din România, la nivel rural;
• Medalia aniversară a Revistei "Albina Românească"
• Premiul Special la Festivalul de umor de la Berevoieşti, judeţul Argeş;
• Premiul Special al Juriului la Festivalul de umor de la Feteşti, judeţul Ialomiţa;
• Plachetă de Onoare din partea Primăriei Solarino, Italia;
• Premiul pentru inovaţie culturală la Forumul Phoenix 06, Timişoara
• Diplome şi trofee la majoritatea manifestărilor culturale din judeţul Dâmboviţa

Aninoasa - vatră de cultură, educaţie şi spiritualitate

Din punct de vedere cultural Aninoasa a fost privilegiată dintotdeauna. Dacă ne gândim că pe aceste locuri şi-a purtat paşii domnitorul-martir Constantin Brâncoveanu, sau că Ienache Văcărescu a avut moşie aici, deja respirăm a gând încărcat de curăţenie şi de poezie. Conform "Dicţionarului istoric al judeţului Dâmboviţa", redactat de dr. Nicolae Stoicescu şi de dr Mihai Oproiu şi editat la Târgovişte în 1993, viaţa culturală a Aninoasei a fost efervescentă. Între anii 1902 şi 1903 au început să se organizeze şezători, cercuri cultural-artistice şi conferinţe ţinute de către intelectualii satului. La 1910 funcţiona aici o bibliotecă populară ce desfăşura şi activităţi cultural artistice. Între anii 1912-1913 la Aninoasa şi Bezdead a fost editat ziarul "Lumina", organ al preoţilor şi învăţătorilor din judeţ. În contemporaneitate, de localitatea noastră îşi leagă numele eruditul Constantin Manolescu, marele solist şi pedagog Octav Enigărescu, poetul, prozatorul şi traducătorul George Sâmpetrean şi regizorul de largă inspiraţie M.C. Ranin. Şcoala din Aninoasa a fost înfiinţată în anul 1838 şi l-a avut ca prim învăţător pe Ion Ogrezeanu. Potrivit aceluiaşi "Dicţionar istoric al judeţului Dâmboviţa", în 1844 localul şcolii avea două camere şi o sală. La 1881, din cei 40 de elevi înscrişi urmau cursurile doar 7. În 1890 a început construirea localului nou de şcoală, care nu se terminase încă în 1893. În 1925 funcţionau 4 clase, cu cursuri pentru adulţi, iar în 1926 se înfiinţeaza un atelier de lucru manual şi o bibliotecă şcolara. La 1930 ştiau carte 57,6% din locuitori, un procent destul de ridicat faţă de celelalte sate din judeţ. Îm 1933 profesau 6 învăţători, iar şcoala avea 4 clase spaţioase. Acum elevii din Aninoasa dispun de spaţii de învăţământ propice şi de material didactic şi tehnică conforme cu cerinţe moderne. (Victor Mihalache)

"Înfrăţirea" - Echipa sufletelor noastre

Istoria sportivă a Aninoasei este lungă şi tumultoasă. Nevoia de mişcare i-a făcut pe oameni să îmbrăţişeze ideea de sport şi să practice mai multe discipline. Sigur că şi la noi, ca în întreaga ţară şi aproape în întreaga lume, pe primul plan este fotbalul. La el ne vom referi în continuare, fără a omite faptul că Aninoasa este reprezentată şi de alţi sportivi, cel mai elocvent exemplu fiind atleta Gabriela Maricescu, câştigătoare a foarte multor competiţii de nivel naţional. Fotbalul a fost practicat în zonă de foarte mult timp - încă de la începuturile exploatărilor petroliere. Au existat mai multe echipe, dar două s-au cristalizat cu adevărat: "Înfrăţirea Aninoasa" şi "Victoria Viforâta". La un moment dat, s-au "înfrăţit" pentru binele fotbalului din comună. Şi s-a dovedit că au avut inspiraţie cei care au hotărât aceasta: după mai mulţi ani petrecuţi în "Promoţie", s-a promovat în "Onoare". Apoi ascensiunea a continuat şi iată-ne în "Divizia D", undeva pe o poziţie de mijloc a clasamentului. Şi au fost posibile aceste performanţe pentru că mai mulţi sufletişti şi-au dorit profesionalism la "Înfrăţirea Aninoasa. Este vorba în primul rând de primarul comunei, domnul Constantin Maricescu. Apoi de Cristi Dobre, cel care mai întâi din teren, şi după aceea din ipostaza de om de afaceri, a încgegat şi a impulsionat echipa. Să nu-l uităm nici pe antrenorul care a fost "artizanul" promovării în "D", fostul jucător de "Divizia A" - Marcel Ghioacă ("Magellan"). Şi cele mai multe mulţumiri trebuie să le adresăm jucătorilor. Ei, cei care vin obosiţi de la serviciu sau de la muncile cîmpului, îşi iau echipamentul şi zoresc pasul către stadion la antrenament sau la meci, pentru că trebuie menţionat că majoritatea jucătorilor din lot sunt din Aninoasa. (Dumitru Dulamă)

"Vestitorii Aninoasei" sunt ambasadorii folclorului acestor meleaguri"

În momentul în care a fost anunţată înfiinţarea unui ansamblu folcloric în comuna Aninoasa, probabil că mulţi au ridicat din sprâncene în semn de mirare şi nu au dat prea mulţi sorţi de izbândă. În vremuri în care multe valori artistice se deteriorează, să pui temelia unei asemenea "întreprinderi" este o dovadă de mare curaj. Şi totuşi s-a întâmplat să fie bine! Foarte bine chiar...pentru că Ansamblul "Vestitorii Aninoasei" s-au impus rapid în judeţ, în ţară şi ăn turneul efectuat anul trecut în Italia. Recunoaşterea profesionalismului cu care au lucrat copii de la şcolile de pe raza comunei coregraful Gheorghe Bănică, secondat de Vasile Trandafirescu şi de corepetitorul Vasile Jelică-Dădănel, a adus în palmaresul formaţiei numeroase numeroase premii şi trofee, participări în spectacole organizate de Societatea Română de Radiodifuziune, apariţii TV, precum şi multe alte satisfacţii. "Vestitorii Aninoasei" îşi continuă parcursul spre marea performanţă sprijiniţi permanent de către conducerea Primăriei Aninoasa şi vor purta peste tot în lume făclia folclorului dâmboviţean.

Să păstrăm tradiţia impreună cu "Muguri de Anin"

Folclorul este inima oricărei culturi. Manifestare a gânduriloe, emoţiilor şi durerilor din veac ale oamenilor, acesta cuprinde o serie de obiceiuri, datini şi tradiţii care s-au păstrat datorită permanenţei şi continuităţii spirituale ale acestor "oameni aspri la vorbă dar dulci la la gând". Această idee a stat la baza înfiinţării în 2001 a Cercului de Folclor "Muguri de Anin", denumire sugestivă şi apropiată de locul de unde provin cei 24 de copii cu vârste cuprinse între 6 şi 12 ani, care alcătuiesc "un leagăn al tradiţiilor". Tematica abordată prezintă avantajul ineditului în peisajul cultural al comunei Aninoasa, iar activitatea cercului se desfăşoară în afara orelor de curs, constituind pentru copii un moment de relaxare cu implicaţii educative. Readucem în actualitate "obiceiuri de peste ani", "ocazii folclorice", dar şi practicăm meşteşuguri populare tradiţionale - ţesutul la război şi gherhef, torsul şi depănatul firelor de lână, cusutul, împletitul răchitei, a pănuşilor de porumb, a lânii. Frumuseţea acestor obiceiuri este dublată de profundele lor semnificaţii pe care sperăm că le vor înţelege multe generaţii de acum înainte. Iarna sau vara, în sunet de bucuim sau şoaptă de fluier, românul a ştiut să-şi petreacă vremea alături de cei dragi, muncind sau cântând. Ocazii sunt diverse, însă şezătoarea folclorică se distinge prin îmbinarea utilului cu plăcutul prin diversitatea creaţiilor epice sau lirice dar mai ales prin căldura cu care gazda îşi întâmpină oaspeţii. Ne-am adunat în jurul focului pentu a asculta susurul cântecului strămoşesc şi şoapta amintirilor bătrânilor satului, luând astfel fiinţă şezătoarea folclorică "La gura sobei". Am reuşit să ne facem cunoscuţi pe plan local, deşi intervalul a fost scurt, însă ne-am dori să cinstim folclorul din zona Munteniei şi pe plan naţional. Autenticitatea activităţii este sporită de varietea costumelor populare specifice acestei zone, pe care copii le poartă cu mândrie şi respect.(Educatoare Sonia Stoica, îndrumător al Cercului de folclor "Muguri de Anin")

Biblioteca comunală "Constantin Manolescu" Aninoasa

Biblioteca comunală Aninoasa a luat fiinţă în anul 1910 sub denumirea de bibliotecă populară ce desfăşura şi activităţi cultural-artistice. După 1948 orgnizatorii căminului cultural şi-au propus constituirea unei biblioteci proprii. În anul 1962 biblioetca deţinea u număr de 1427 volume în valoarea de 5507 lei. Astăzi ea dispune de un fond de carte de 6413 unităţi de bibliotecă structurate pe diverse domenii de activitate: filosofie, ştiinţe social-politice, economice, şi istorice=403 volume; ştiinţe exacte, tehnică, geografie=1647 volume; lingvistică, filologie şo literatură=3806 volume; generalităţi, artă, sport, biografii=557 volume (Bibliotecar Nicoleta Casandrescu)

Jurnal de Aninoasa

Comuna Aninoasa, prin intermediul Consiliului Local şi datorită unui colectiv de oameni sufletişti a început editarea a unui jurnal al comunei, denumit, după numele "naşului" său mai cunoscut ("Jurnal de Dâmboviţa") - "Jurnal de Aninoasa". Ziarul se vrea a fi "o adevărată tribună a tuturor locuitorilor Aninoasei", după cum afirmă domnul primar Constantin Maricescu în interviul acordat la aparitia primului număr. Au apărut deja două numere ale jurnalului, care au fost distribuite în comună, şi chiar în Italia, în Solarino - localitatea înfrăţită cu Aninoasa. Numărul 2 al jurnalului, dedicat complexului de manifestări "Aninoasa 550" conţine articole foarte interesante legate de istoria comunei din cele mai vechi timpuri şi până în zilele de astăzi.
Iată colectivul redacţional în prezent:
Victor Mihalache
Ovidiu Românaşu (consiler juridic primaria comunei Aninoasa)
Sonia Stoica (educatoare cercul de folclor "Muguri de Anin")
Dumitru Dulamă (viceprimar comuna Aninoasa).
Colaboratori: membri cenaclului "Constatin Manolescu" - Aninoasa.