Obiective Turistice in AninoasaDescopera obiectivele turistice situate pe raza comunei Aninoasa
Manastirea Viforata
Manastirea Viforata, aflata in satul cu acelasi nume din comuna Aninoasa, judetul Dambovita, este o manastire cu obste de maici ce dateaza inca din secolul al XV-lea. La o distanta de 7 kilometri de Targoviste, manastirea pomeneste amintirea ctitorul ei, Vladislav Voievod Basarab (1447-1456), coborator din neamul domnitorului Vlad Calugarul.
Manastirea a fost construita de Vlad Voda Inecatul, la 1530, dupa unii autori drept multumire pentru biruinta de la Viisoara din acel an. Acest Vlad Voda a fost fiul lui Radu cel Mare, fiind in ctitoria tatalui sau de la Dealu, situata in apropierea Viforatei.
Fiind asezata in afara orasului Targoviste, manastirea Viforata nu a atras prea des atentia vizitatorilor fostei capitale a Tarii Romanesti; de aceea nu ni s-au pastrat prea multe descrieri vechi ale ei. Unul dintre acesti vizitatori, misionarul catolic P. Baksic, vedea pe la 1640, "afara din oras, intr-o vale din apropierea viilor", o manastire de maici, unde se gasea o biserica "frumoasa".
Manastirea Dealu
Manastirea Dealu este una dintre marile vechi manastiri ale tarii noastre. Manastirea de maici de la Dealu se afla in localitatea Viforata, comuna Aninoasa, la sase kilometri in nord-vestul localitatii Targoviste, pe un deal din preajma cursului Ialomitei.
Daca ajungi in asa-numita "Vale a Voievozilor", de langa Targoviste, si incepi sa urci dealul aparut in cale, dupa o vreme, trecand pe sub un portal de clopotnita, te vei afla fata in fata cu silueta stranie si impunatoare a bisericii Manastirii Dealu, ctitorie a domnitorului Radu cel Mare.
Biserica de la Manastirea Dealu este cea mai mare necropola domneasca din tara. Dincolo de zidurile ei, mormintele voievozilor poarta nu numai plamada de istorie si sfintenie din care s-a alcatuit neamul caruia ii apartinem, dar si ecourile tradarilor, laolalta cu soaptele de alcov, patimile si asceza, intriga, blestemul si cainta.
Casa Brancoveneasca
Stilul arhitectural brancovenesc
Intre 1678 si 1725 in arta romaneasca a aparut un stil aparte si anume "stilul brancovenesc" dupa numele domnitorului roman Constantin Brancoveanu (1688-1714). Aceasta perioada a artei romanesti este un ultim moment de sinteza si inflorire a artei postbizantine intr-o epoca in care arta balcanica era inca fidela traditiei ortodoxe.
In aceasta epoca domni ca: Serban Cantacuzino, Constantin Brancoveanu, Nicolae Mavrocordat, mitropoliti ca Varlaam, Theodosie, Antim Ivireanu, episcopi ca Stefan Mitrofan, stareti ca arhimandritul Ioan de Hurezi, Ilarion de Cozia si eruditi ca fratii Greceanu, Radu Popescu, Constantin Cantacuzino realizeaza in acelasi timp o ampla opera de reactualizare a traditiei bizantine. La curtea domneasca a avut loc o adevarata Renastere bizantina. El reprezinta un sincretism intre traditii artistice locale, valahe, bizantine si alte influente orientale si forme occidentale, ale Renasterii, cum ar fi scoala italiana.