Evenimente - De pe ulita pe bursaFeb 08, 2010

Aninoasa este prima comuna din Romania ajunsa pe Bursa de Valori Bucuresti. Emiterea de obligatiuni este ultima gaselnita la care apeleaza tot mai multe primarii pentru a stinge datoriile pe care le au la banci

Primarul din Aninoasa, Connstantin Maricescu, a aflat pentru prima data despre piata de capital in 2006, cand a participat la un seminar despre finantarea prin emiterea de obligatiuni. Era in cautare de fonduri pentru finalizarea constructiei unui complex socio-cultural in comuna inceput in 2001 si ale carui lucrari fusesera blocate. Constient ca doar asa putea face rost de bani, Constantin Maricescu a demarat procedurile de emitere a obligatiunilor.

A fost una dintre cele mai interesante discutii, isi aminteste Marius Bostan, senior partner la VMB Partners, societatea care a intermediat oferta. Practic, primarul 1-a convins pe el sa-1 ajute si nu invers. Procesul de intocmire a documentatiei s-a intins pe o perioada de aproape doi ani, timp in care primaria a luat si o linie de credit de trei milioane de lei de la BCR pentru continuarea lucrarilor. In acest interval a fost pregatit prospectul de oferta si a fost cautat investitorul dispus sa subscrie intr-o emisiune de obligatiuni comunala.

N-a fost o misiune prea dificila, BCR fiind direct interesata mai ales ca prin emisiune urma sa fie platita si linia de credit. in consecinta, banca a semnat, in 2007, o scrisoare ferma prin care isi asuma responsabilitatea ca va subscrie la emisiunea de obligatiuni. "Asa procedam de fiecare data cand lansam o emisiune municipala. intai gasim investitorii interesati sa subscrie si abia apoi dam drumul ofertei", spune Marius Bostan.

PREMIERA PE PIATA DE CAPITAL.
Avand cumparatorul asigurat, pe 10 decembrie 2008 a fost lansata la vanzare emisiunea de obligatiuni in valoare de trei milioane de lei. Cu o maturitate de 12 ani, cele 30.000 de obligatiuni au o dobanda calculata in functie de indicele Robor la trei luni plus 1,2% si au fost garantate cu veniturile primariei. Acesta a fost unul dintre motivele pentru care o parte dintre consilierii din Aninoasa n-au fost initial de acord dar in final gradul de indatorare a comunei de 10% i-a facut sa accepte finantarea.

Dupa un an, mai precis pe 23 decembrie 2009, Aninoasa a devenit prima comuna ale carei obligatiuni au intrat la tranzactionare la cota bursei cu simbolul ANI20. Ce-i drept, nu s-a realizat nicio tranzactie cu aceste obligatiuni, dar nu e un caz singular. Desi ca numar, cele 32 de emisiuni municipale listate la cota Bursei de Valori Bucuresti ar fi trebuit sa asigure o minima lichiditate pietei, in practica numarul tranzactiilor este redus.

In ianuarie s-au realizat doar cinci tranzactii cu bondurile municipalitatilor iar in luna Decembrie 2009 s-au incheiat doar 4 tranzactii. De regula cine cumpara astfel de titluri le ia ca sa beneficieze periodic de dobanda si mai putin sa le tranzactioneze pe bursa. Vestea ca Aninoasa s-a imprumutat de pe piata de capital a ajuns s la urechile altor primari de comune. Am primit telefoane de la primarii din Gaesti, Moreni si chiar din Danes (jud. Mures), spune mandru primarul din Aninoasa. "Toti m-au intrebat cum am procedat si la ce costuri". Daca ar fi sa mai lanseze o emisiune de obligatiuni, primarul Constantin Maricescu spune ca ar lua-o de capat. De aceasta data, banii s-ar duce in iricastructura si turism.

DRUMUL SPRE BURSA.
Aninoasa este situata chiar la iesirea din Targoviste (judetul Dambovita), pe drumul care duce spre Brasov. Cu venituri totale de aproape 8 milioane de lei pe an, este un fel de localitate satelit a orasului Targoviste. Aici si-au gasit refugiul o parte dintre firmele din zona si multi targovisteni care au cautat o oaza de liniste. Comuna a cunoscut un boom imobiliar ia 2007 si 2008 cand metrul patrat de teren ajunsese sa se vanda cu 120 de euro. In prezent, pretul s-a prabusit la 20 de euro si abia se mai fac tranzactii, spune dezamagit primarul localitatii, Constantin Maricescu.

Criza economica si-a spus cuvantul si in bugetul primariei lui. Anul trecut isi planificase venituri totale de 8,8 milioane de lei, dar la final s-a adunat cu un milion mai putin. Dar cel putin primarul si-a vazut visul cu ochii. in 2009 a terminat lucrarile la caminul cultural pentru care a lansat emisiunea de obligatiuni de trei milioane de lei. Cantaret amator de muzica populara, primarul este si acum convins ca edificiul de peste o mie de metri patrati ce cuprinde si un amfiteatru cu 300 de locuri va aduce bani si un plus de imagine comunei. Asta desi cheltuielile de intretinere din aceasta iarna se ridica la 40.000 de lei iar acum cauta sa inchirieze din spatii.

SOLUTIE AVANTAJOASA.
Finantarea prin banca sau prin bursa a devenit o dilema pentru multi edili. Daca in anii trecuti batalia a fost castigata de catre banci, cresterea costurilor de finantare generata de criza financiara a indreptat tot mai multe primarii catre piata de capital, in cautarea unor conditii de imprumut mai bune, tot mai multe municipalitati au decis sa se imprumute de pe bursa pentru a rambursa creditele pe care le aveau la banci. Este o solutie de restructurare a creditelor, spune Marius Bostan, senior partner la VMB Partners. Castigul este si de o parte si de alta. Pentru banci este mult mai usor sa vanda obligatiuni decat creantele unui credit si, mai mult, titlurile se tranzactio- neaza pe bursa.

Pentru primarii, avantajul este unul financiar. Costurile la imprumuturile prin obligatiuni sunt mai reduse decat la credite. Cel mai recent exemplu ca este mai rentabil sa te finantezi prin obligatiuni decat prin credit este emisiunea lansata anul trecut de Primaria Timisoara. A cincea transa a emisiunii municipale in valoare de 30 de milioane de lei este calculata in functie de media indicilor de pe piata interbancara la trei luni, la care s-a adaugat o prima de 0,1% [(ROBID3M+ROBOR3M)/2]+0.1%. La valorile de la sfarsitul lunii ianuarie, asta inseamna o dobanda de 8,09%, cea mai redusa de pana acum. Dar cine este interesat sa cumpere obligatiuni municipale si de ce? Bancile, fondurile de investitii, companiile de asigurari, fondurile de pensii sunt clientii obligatiunilor municipale, spune consultantul financiar Marius Bostan. Investitorul care achizitioneaza astfel de titluri va primi la scadenta suma cu care a imprumutat emitentul, adica valoarea nominala a obligatiunilor, la care se adauga si dobanda platita trimestrial sau semestrial.

Primaria Aninoasa, de exemplu urmeaza sa distribuie pe 15 februarie 2010 aproximativ 140.000 de lei, bani ce reprezinta rambursarea principalului si plata dobanzii. Randamentele oferite de obligatiunile municipale sunt superioare in comparatie cu celelalte plasamente monetare. Plecand de la modul de calcul al ratei dobanzii, si anume media aritmetica dintre ratele interbancare (ROBID/ROBOR) la care se adauga un anumit procent, devine evident ca aceste plasamente remunereaza investitorul cu randamente superioare fata de un depozit bancar la termen. in medie, obligatiunile municipale tranzactionate pe bursa ofera inca randamente ce ating chiar 12%, in timp ce bonificatiile la depozitele bancare au inceput sa coboare la o cifra.

DOZA DE RISC

Spre deosebire de titlurile de stat care sunt garantate de Ministerul Finantelor si de guvern, obligatiunile municipale sunt garantate de patrimoniul primariilor si al consiliilor judetene. Din acest punct de vedere, obligatiunile municipale au o doza de risc. De exemplu, pot aparea intarzieri in plata dobanzii din partea emitentilor generate de scaderea veniturilor unei primarii. Cu toate acestea, cei care mizeaza pe astfel de titluri n-au motive de ingrijorare. Intrarea in incapacitate de plata este imposila pentru ca limita de indatorare maxim admisa este de 30% iar obligatiunile sunt garantate cu veniturile primariei respective. Primul caz de intarziere la plata a dobanzii aferente unei emisiuni de obligatiuni s-a inregistrat anul trecut. La sfarsitul lunii octombrie 2009, cand ar fi trebuit sa achite dobanda aferenta celui de-al doilea cupon in valoare de 464.000 de lei, autoritatile locale din Oravita s-au trezit cu conturile blocate din cauza unor datorii neachitate catre Enel. Primaria s-a aflat in imposibilitatea de a-si achita obligatiile fata de investitori. Situatia s-a rezolvat in cateva zile, insa semnalul dat investitorilor a fost unul negativ.

Pe langa riscul unei intarzieri la plata, investitorii in obligatiuni se expun si riscului de lichiditate, acesta fiind intalnit in special pe pietele de capital mai putin mature, cum este cazul Bursei de Valori Bucuresti. Pe astfel de piete, sansele de a nu gasi contraparte pentru o tranzactie intr-un anumit moment cresc exponential.

Costurile finantarii prin obligatiuni sunt mai reduse decat in cazul creditului bancar. in plus creste nivelul de incredere in fata investitorilor.

OFERTA DIN PIATA.

De regula, banii din emisiunile de obligatiuni se duc in infrastructura, lucrari de apa, canal, reabilitare termica ori constructii turistice, insa, in ultimul an a devenit una dintre modalitatile cele mai raspandite de refinantare a creditelor bancare. Primariile din Alba, Bacau, Siret, Focsani sau Bistrita au ales aceasta forma de imprumut. Din cele 32 de serii de emisiuni municipale listate pe Bursa de Valori Bucuresti, 11 dintre acestea au fost lansate cu scopul de a fi rambursate total sau partial credite bancare.

Numai anul trecut, noua primarii si-au stins creditele prin emiterea de obligatiuni. Ultima dintre ele este municipalitatea din Alba Iulia care a vandut in decembrie obligatiuni de 32 de milioane de lei, cu maturitate de 18 ani. Banii s-au dus in rambursarea unui credit punte cu aceeasi valoare contractat de la Dexia Kommunalkredit Bank. Pe Bursa de Valori Bucuresti sunt cotate 32 de emisiuni de obligatiuni cu o valoare totala de aproape 600 de milioane de lei. Cea mai indatorata primarie este Timisoara. Municipalitatea a lansat sase serii de imprumuturi obligatare in valoare totala de 170 de milioane de lei.